Buletin informativ: Modificări Legislative

ianuarie 9, 2024
Adăugat de: Savvy Editor
Categorie: Buletin Informativ

În Monitorul Oficial nr. 1139 din 15 Decembrie 2023 a fost publicată OUG nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene.

Reluăm mai jos principalele modificări aduse Codului fiscal și obligațiilor privind sistemul Ro e-Factura, precum și măsurile adoptate cu privire la sistemul național RO e-Transport, modificările la regimul încasărilor și plăților în numerar și la Legea Contabilității.

Modificări aduse Legii 227/2015 privind Codul fiscal

Titlul II – Impozit pe profit

Toate modificările enumerate mai jos intră în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Cheltuieli sociale

Cheltuielile cu funcționarea grădinițelor și a creșelor aflate în administrarea contribuabililor au fost incluse în categoria cheltuielilor sociale (deductibile limitat în limita a 5% din fondul de salarii).
Este introdusă posibilitatea de acordare a sumei de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil al angajatului, pentru plasarea acestora în unități de educație timpurie potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale. La calculul impozitului pe profit, această cheltuială este inclusă în categoria cheltuielilor sociale (deductibile în limita a 5% din cheltuielile salariale).

Cheltuieli cu sediile sociale

Pentru un sediu social achiziționat de către contribuabil în clădiri de locuințe sau în clădiri individuale de locuit din ansambluri rezidențiale care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice, cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații precum și amortizarea fiscală vor fi nedeductibile doar în procent de 50%.
Este limitată la 50% deductibilitatea cheltuielilor cu întreținerea, funcționarea și reparațiile sediilor aflate în locuință personală a unei persoane fizice folosită și în scop personal, corespunzător suprafețelor puse la dispoziția contribuabilului.
În cazul utilizării sediilor sociale, în scop personal de către acţionari sau asociaţi, cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii și amortizarea fiscală aferentă vor fi nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.

Calcul credit fiscal

Cheltuielile cu bursele private și cheltuielile reprezentând costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale nu vor mai putea fi scăzute din impozitul pe profit începând cu anul 2024.

Ultimul an fiscal în care sumele reprezentând burse private/aparate de marcat electronice fiscale, rămase de reportat, se scad din impozitul pe profit este anul fiscal 2023.
Vor putea fi acordate burse private, în limita a 1.500 lei/ fiecare bursă. Cheltuielile cu acordarea burselor private vor fi incluse în categoria cheltuielilor sociale deductibile în limita de 5% din cheltuielile salariale.

Provizioane

În cazul ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, apar următoarele modificări:
Este redus procentul de deductibilitate de la 50% la 30% cu respectarea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal.
Este limitată aria creanțelor eligibile doar la sumele datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii prestate.

Prevederile sunt aplicabile pentru creanțele înregistrate începând cu 1 ianuarie 2024.

Pierderi fiscale de recuperat

Perioada de reportare a pierderilor fiscale anuale stabilite prin declarația anauală de impozit pe profit, începând cu anul 2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024, este redusă la 5 ani consecutivi (de la 7 ani cât este în prezent).
Pierderile vor putea fi recuperate doar în limita a 70% inclusiv din profitul fiscal realizat la nivelul fiecărui an fiscal.
Pierderile fiscale aferente anilor precedenți anului 2024 rămase de recuperat la 31 decembrie 2023 se vor recupera din profiturile impozabile realizate începând cu 2024 în limita a 70% din profitul fiscal al fiecărui an, pe perioada rămasă de recuperat din cei 7 ani.
În cazul grupurilor fiscale rezultatul fiscal consolidat negativ înregistrat de grupul fiscal se recuperează în procent de 70% din rezultatul fiscal consolidat pozitiv al acestuia.

Rezultatul fiscal al sediului permanent

În cazul tranzacțiilor care au loc între o persoană juridică străină și sediul său permanent din România, la stabilirea valorii de piață a tranzacțiilor vor trebui avute în vedere prevederile din Raportul 2010 privind alocarea profiturilor către sediile permanente, emis de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Costul excedentar al îndatorării

Apar noi reguli privind deducerea costurilor excedentare ale îndatorării, astfel cum sunt definite de Codul fiscal.

În situația împrumuturilor primite de la persoane afiliate, care nu sunt folosite pentru achiziția sau producția imobilizărilor în curs de execuție sau a activelor eligibile, se va putea deduce costul excedentar al îndatorării până la plafonul reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro.
Costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni efectuate atât cu persoanele afiliate respective, cât și cu persoanele neafiliate, care pot fi deduse într-o perioadă fiscală, nu pot depăși plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro.
Costurile excedentare ale îndatorării reportate la 31 decembrie 2023 se alocă, în anii fiscali următori plafonului deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro.

Reducerea termenului pentru redirecționarea impozitului pe profit

Se modifică termenul în care se poate depune formularul de redirecționare a impozitului pe profit neutilizat pentru sponsorizări/mecenat sau către UNICEF / alte organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, termenul limită fiind termenul de depunere a declarației anuale de impozit pe profit.

Modificări aduse Impozitului Minim pe cifra de afaceri (IMCA) și impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale

Este făcută o corecție în cazul indicatorului Vs – Venituri care se scad din veniturile totale la calculul Impozitului Minim pe Cifra de afaceri. Astfel, în Vs sunt incluse și veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale
Sunt aduse clarificări privind calculul IMCA datorat la nivelul unui grup fiscal. Persoana juridică responsabilă va însuma cifrele de afaceri ale tuturor membrilor pentru a se verifica depășirea limitei de 50.000.000 euro.
Este introdusă o condiție nouă, respectiv aceea că activele/imobilizările corporale care sunt scăzute prin indicatorii A și I din Veniturile totale pentru a calcula IMCA/Impozit suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol şi gaze naturale, să fie păstrate în patrimoniu o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de 5 ani.
Nu vor intra sub incidenţa acestor prevederi activele care:
- sunt transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare;
- sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment;
- sunt distruse, pierdute, furate sau defecte şi înlocuite, în condițiile în care aceste situaţii sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de contribuabil;
- sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligaţii prevăzute de lege.

Titlul III – Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

Toate modificările enumerate mai jos intră în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Modificări aplicabilitate regim micro special pentru domeniul HoReCa

Companiile care activează în acest domeniu vor putea aplica impozitul pe veniturile microîntreprinderilor numai dacă îndeplinesc toate condițiile pentru a se califica drept microîntreprindere.
Pentru aceste companii, posibilitatea de exprimare o singură dată a opțiunii pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se aplică începând cu anul fiscal 2024.
Totodată, conform prevederilor introduse prin Legea nr. 296/2023, companiile din acest domeniu care se vor califica drept microîntreprindere vor fi impozitate începând cu 2024 cu o cotă de 3%.

Venituri obținute de întreprinderi legate, încadrate ca microîntreprinderi

Încadrarea în plafonul de 500.000 euro (echivalent în lei) se verifică luând în calcul veniturile realizate de către compania analizată, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, astfel cum sunt definite potrivit prevederilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Număr maxim de companii încadrate ca microîntreprinderi per asociat

Pentru a se califica drept microîntreprindere, o companie trebuie să aibă asociați/acționari care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, aceasta fiind singura persoană juridică stabilită de către asociați/acționari să aplice impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
Pentru aplicarea acestei condiții, asociații/acționarii persoanei juridice române care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, atât la persoana juridică română analizată, cât și la alte companii care se încadrează pentru a fi microîntreprinderi, trebuie să stabilească, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor o singură companie care aplică acest sistem de impozitare.
Verificarea aplicării acestei condiții se va efectua pe baza unei proceduri aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF.

Condiție nouă încadrare microîntreprindere – depunerea în termen a situațiilor financiare

Este introdusă o nouă condiție pentru încadrarea ca microîntreprindere, respectiv depunerea în termen a situațiilor financiare anuale. În cazul în care o microîntreprindere nu a depus în termen situațiile financiare anuale pentru exercițiul financiar precedent anului fiscal în curs, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul anului fiscal în curs în care nu este îndeplinită condiția.
Pentru aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii în anul fiscal 2024, această nouă condiție se consideră îndeplinită dacă situațiile financiare anuale aferente anului 2023 sunt depuse până la data de 31 martie 2024 inclusiv.

Eliminarea facilităților cu privire la scăderea din impozitul datorat a unor sume

Se elimină posibilitatea scăderii din impozitul datorat a următoarelor:
- sponsorizări/burse acordate;

costului de achiziție a caselor de marcat.
Astfel, ultimul an fiscal în care sumele reprezentând sponsorizări/burse și sumele reprezentând achiziția de aparate de marcat electronice fiscale, rămase de reportat, potrivit legii, se scad din impozit este anul fiscal 2023.
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului 2023 se poate redirecționa potrivit prevederilor în vigoare până la data de 31 decembrie 2023.

Titlul IV – Impozit pe venit

Venituri din salarii

Măsurile urmează a se aplica începând cu veniturile lunii ianuarie 2024, cu excepția menționată mai jos:

Plafonul de 10.000 lei în limita căruia se acordă facilitățile fiscale în domeniul creării de programe pentru calculator, construcții, agricultură și industria alimentară – în situația în care în cursul aceleiași luni, persoana fizică realizează venituri din salarii și asimilate salariilor pentru o fracție din lună, la funcția de bază, la unul sau, după caz, la mai mulți angajatori succesiv, pentru aplicarea scutirii urmează a se prorata. Astfel, fiecare angajator va stabili partea din plafonul de 10.000 lei lunar corespunzătoare acestei perioade și acordă scutirea pentru venitul brut lunar realizat, în limita fracției din plafon astfel stabilită.
Sunt eliminate din categoria veniturilor neimpozabile definite la art. 76 alin. (4) din Codul fiscal și sunt introduse în categoria veniturilor neimpozabile pentru care se aplică plafonul global de 33% din salariul tarifar de încadrare reglementate la art. 76 alin. (4¹) din Codul fiscal:, următoarele
diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite;
sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. Suma se acordă unui singur părinte, la un singur angajator, prin prezentarea unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui.
Se elimină din categoria veniturilor neimpozabile, sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.
Se reduce plafonul neimpozabil pentru contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive suportate de angajator pentru angajații proprii de la 400 euro/an la 100 euro/an.
Este redus plafonul reprezentând deducerea din baza de calcul a impozitului a contravalorii abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive suportate de angajați pentru ei și/sau persoanele în întreținerea lor de la 400 euro/an la 100 euro/an.

Venituri din activități independente

Pentru contribuabilii care determină venitul net anual, în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, începând cu veniturile/cheltuielile aferente anului 2024:

Este redus plafonul anual pentru fiecare persoană, în limita căruia abonamentele care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive pot fi deduse din baza de calcul a impozitului pe venit, de la echivalentul în lei a 400 euro, la echivalentul în lei a 100 euro.
Se elimină din categoria cheltuielilor nedeductibile, cheltuielile cu costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale.
Sunt introduse în categoria cheltuielilor nedeductibile:
cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, efectuate potrivit legii (anterior, acestea erau cheltuieli deductibile limitat);
cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii.

Venituri din cedarea folosinței bunurilor

Începând cu 2024, se modifică regimul fiscal aplicabil veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, după cum urmează:

Este introdusă o cotă forfetară de deducere din bază, în cotă de 20%;
În cazul plătitorilor de venituri din chirii – persoane juridice sau alte entități care au obligația ținerii evidenței contabile, este introdusă obligația reținerii la sursă a impozitului, a declarării și a plății acestuia la bugetul de stat;
Cota forfetară de 20% se va aplica și veniturilor din arendă;
Este eliminată posibilitatea de a opta pentru determinarea venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
Este eliminată obligația de a trece la aplicarea sistemului real de impunere în cazul unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere.

Venituri din pensii

În cazul veniturilor din pensii private (primite în baza Legii nr. 411/2004 și a Legii nr. 204/2006), cota de impozitare de 10% se va aplica asupra venitului impozabil reprezentat de sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor la fiecare fond de pensii, din care se deduce plafonul neimpozabil de 2.000 lei.

Titlul V – Contribuții sociale obligatorii

Începând cu veniturile aferente anului 2024, următoarele vor fi avute în vedere:

Pentru stabilirea bazei de calcul, calculul și plata CAS în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, precum și pentru stabilirea bazei de calcul, calculul și plata CASS în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din investiții, venituri din alte surse, în situaţia în care, se utilizează în cursul aceluiaşi an mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale, precum şi la stabilirea bazei anuale de calcul al CAS, respectiv al CASS, se va lua în calcul valoarea salariului minim brut pe ţară în vigoare la data de 25 mai a anului de realizare a venitului pentru care se stabilesc contribuţiile sociale.

Totodată, se prevede că, pentru stabilirea obligației de declarare și plată a CAS în cazul contribuabililor care în cursul anului fiscal încep să desfășoare o activitate independentă și/sau să realizeze venituri din drepturi de proprietate intelectuală, salariul minim brut pe țară garantat în plată care se ia în calculul plafonului de 12 salarii minime brute pe țară, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârșitul anului fiscal, este salariul minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data de 25 mai a anului de realizare a venitului.

Începînd cu data de 15 decembrie 2023, următoarele vor intra în vigoare:

Persoanele fizice care în anul 2023 au realizat venituri altele decît cele din salarii vor utiliza, în vederea stabilirii CAS, respectiv CASS datorate pentru anul 2023, la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale, precum şi la stabilirea bazei anuale de calcul al CAS, respectiv al CASS datorate, nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată de 3.000 lei prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 1447/2022.
Pentru persoanele fizice care în anul 2023 au realizat venituri, altele decât cele din salarii, se introduce obligația de a depune declaraţia unică, în situaţia în care la determinarea bazei anuale de calcul a CAS, respectiv CASS pentru depunerea declarației unice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate au utilizat un alt nivel al salariului minim decât cel de 3.000 lei prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 1447/2022.
Pentru persoanele fizice care în cursul anului 2023 au realizat venituri din drepturi de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din arendă, din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit titlurilor II sau III, pentru care impozitul s-a reţinut la sursă, se introduce obligația de a depune declaraţia unică în situaţia în care plătitorii de venituri la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale, precum şi la determinarea bazei anuale de calcul al CAS, respectiv al CASS datorate pentru anul 2023 au utilizat un alt nivel al salariului minim decât cel de 3.000 lei prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 1447/2022.
Pentru stabilirea cuantumului CAS și/sau CASS datorate de către aceste persoane fizice, contribuția reținută la sursă de către plătitorul de venit, reprezintă plată anticipată în contul contribuției anuale.
În situația în care CAS stabilită de aceste persoane fizice prin declaraţia unică este inferioară sumei reprezentând CAS reținută la sursă de către plătitorul de venit, diferența rezultată nu se restituie, această fiind luată în calcul la stabilirea elementelor necesare determinării pensiei, potrivit legii.
Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din arendă, din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit titlurilor II sau III, care au reținut la sursă contribuțiile sociale datorate în legătură cu aceste venituri, au obligaţia de a elibera persoanelor fizice beneficiare, până în ultima zi a lunii februarie a anului 2024, pentru anul 2023, un document cu privire la nivelul CAS, respectiv al CASS reţinute la sursă, precum şi nivelul salariului minim brut pe ţară utilizat la calculul acestora.

Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată

Limitarea dreptului de deducere pentru anumite operațiuni

România va avea în vedere solicitarea unei derogări de la dispozițiile Directivei 2006/112/CE prin care să fie permisă limitarea la 50% a dreptului de deducere a TVA aferente cumpărării, închirierii sau leasingului de clădiri/spații de locuit, indiferent de destinația acestora, situate în zone rezidențiale sau

în blocuri de locuințe precum și a TVA aferente cheltuielilor legate de aceste clădiri/spații de locuit, în situația în care aceste imobile nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice. De avut în vedere că această măsura va intra în vigoare începând cu data de 1 a lunii următoare datei de la care România va fi autorizată să aplice această derogare.

Restrângerea aplicării facilității de amânare de la plata în vamă a TVA

Măsura intră în vigoare începând cu 1 Ianuarie 2024.

Astfel, posibilitatea aplicării taxării inverse la importuri este eliminată pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care au obținut certificat de operator economic autorizat conform art. 38 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

Amânare de la plata în vamă a TVA se va aplica în principal, pentru importurile realizate de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri TVA care aplică proceduri vamale simplificate sau depun declarații vamale sub forma unei înscrieri în evidențele declarantului, în baza autorizației conform art. 182 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013).

Rămâne totuși aplicabilă amânarea de la plata în vamă a TVA pentru importurile efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care au obţinut certificat de amânare de la plată, fiind modificate cerințele legate de condiția de a nu înregistra obligații bugetare restante.

Pentru obligațiile bugetare altele decât obligațiile fiscale administrate de ANAF se introduce obligația de a prezenta organelor vamale o declarație pe propria răspundere potrivit căreia nu se înregistrează astfel de obligații.

Amânarea de la plata în vamă a TVA, pentru importurile de bunuri a căror livrare este eligibilă pentru aplicarea măsurilor simplificate prevăzute la art. 331 din Codul fiscal (taxarea inversă), fără ca persoanele impozabile înregistrează în scopuri TVA, care realizează astfel de importuri să dețină certificat de amânare de la plată, rămâne aplicabilă.

Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale

Următoarele modificări urmeză să intre în vigoare începând cu 1 Ianuarie 2024.

Nivelul accizelor pentru benzină și motorină va fi indexat în 2 etape (50% de la 1 ianuarie și 50% de la 1 iulie);
Vinurile spumoase, băuturile fermentate, altele decât bere și vinuri, cu excepția celor pentru care este prevăzut un nivel de accize zero, produsele intermediare și alcoolul etilic, livrarea din antrepozite fiscale ori din locaţia în care acestea au fost recepţionate de către destinatarul înregistrat se va efectua numai dacă furnizorul deţine documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată.

Modificări aduse Legii 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar

Marea majoritate a modificărilor intră în vigoare din 15 decembrie 2023, cu o singură excepție menționată mai jos:

În cazul plăţilor din avansuri spre decontare, se revine la plafonul zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.
În ceea ce privește operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între profesionișți şi persoane fizice, reprezentând primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, acestea se pot efectua doar prin instrumente de plată fără numerar.
Magazinele de tipul cash and carry, supermagazinele și hipermagazinele care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, vor putea avea un plafon zilnic de numerar diferit de al celorlalte entități, respectiv de 500.000 lei, la sfârşitul fiecărei zile.
Aplicarea plafoanelor prevăzute de prezenta Lege (respectiv de încasări, de plăți, privind numerarul aflat în casierie la sfârșitul zilei), la nivelul fiecărei casierii în parte este permisă doar în cazul sediilor secundare ale persoanelor juridice care au casierie proprie şi/sau cont deschis la o instituţie de credit.
Nerespectarea prevederilor referitoare la operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între profesioniști şi persoane fizice, reprezentând primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, conform cărora acestea se pot efectua doar prin instrumente de plată fără numerar, constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiune, va fi sancționată, prin derogare de la prevederile art. 8 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu amendă de 25% din suma încasată/plătită, dar nu mai puțin de 500 lei. Această prevedere intră în vigoare începând din 25 decembrie 2023.

Modificări în legătură cu obligațiile de transmitere a facturilor emise, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura

Măsuri care se aplică începând cu data intrării în vigoare a prezentei Ordonanțe (15 decembrie 2023):

Termenul-limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura în relaţia comercială B2B atunci când emitentul facturii electronice optează pentru transmiterea acesteia către destinatar utilizând sistemul RO e-Factura, de 5 zile calendaristice de la data emiterii facturiirămâne valabil și după data de 1 iulie 2024 când se elimină prevederile privind opțiunea și devine obligatorie transmiterea facturii în relaţia comercială B2B între persoane impozabile stabilite în România, exclusiv prin sistemul RO e-Factura.

Se instituie noi excepțiide la obligația operatorilor economici, persoane impozabile stabilite în România, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA, în relațiile B2B, B2G și cu instituțiile publice (astfel cum sunt definite la art. 5 lit. w) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ), sau persoane impozabile nestabilite, dar înregistrate în scopuri de TVA în România, de transmitere în sistemul RO e-Factura a facturilor emise pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii care au locul livrării/prestării în România în termenul reglementat de 5 zile lucrătoare de la emitere.

Excepții:

livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate către persoane impozabile care nu sunt stabilite și nici înregistrate în scopuri de TVA în România, conform art. 266 alin. (2) și, respectiv, art. 316 din Codul fiscal.
livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care se emit facturi simplificate conform prevederilor art. 319 alin. (12) din Codul fiscal.
prestările de servicii pentru care emiterea facturii nu face obiectul normelor de facturare aplicabile în România conform art. 319 alin. (5) Codul fiscal.

Următoarele măsuri care se aplică începând cu data de 1 iulie 2024, introduse anterior prin OUG nr. 120/2021, respectiv:

nerespectarea de către emitentul facturii – persoană impozabilă stabilită în România a obligaţiei de transmitere a facturii către destinatar utilizând sistemul RO e-Factura;
primirea şi înregistrarea de către destinatarul – persoană impozabilă stabilită în România a unei facturi emise de operatori economici stabiliţi în România, în relaţia B2B, altfel decât prin intermediul sistemul RO eFactura,

devin sancționabile cu amendă egală cu contravaloarea a 15% din valoarea totală a facturii (anterior, conform OUG nr. 115/2023, amenda se aplica doar pentru destinatar și era la nivelul TVA din factură).

Totodată. nerespectarea termenului-limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura de 5 zile calendaristicede la data emiterii facturii (dar nu mai târziu de 5 zile calendaristice de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art. 319 alin. (16) din Codul fiscal), devine sancționabilă, după cum urmează:

cu amendă contravențională de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari, definiţi potrivit legii,
cu amendă contravențională de la 2.500 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii, definiţi potrivit legii,
cu amendă contravențională de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

Prin prezenta Lege, se instituie totodată o procedură pentru situația în care sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore. Vor fi avute în vedere printre altele, următoarele:

obligaţia de transmitere a facturii către destinatar utilizând sistemul RO eFactura se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului;
- în intervalul în care sistemul RO e-Factura nu este funcțional facturile emise se vor transmite beneficiarilor cu respectarea prevederilor art. 319 din Codul fiscal, cu condiția transmiterii ulterioare, în sistemul RO e-Factura, a facturilor electronice aferente.

Modificări în legătură cu sistemul național RO e-Transport

Măsurile sunt aplicabile începând cu data de intrare în vigoare a Ordonanței. Noile amenzi contravenționale se aplică de la 1 iulie 2024.

Apar noi categorii de transporturi monitorizate prin RO e-Transport. Pe lângă transporturile rutiere naționale de bunuri cu risc fiscal, vor face obiectul monitorizării și bunurile (toate, nu doar cele cu risc) care fac obiectul transporturilor rutiere internaționale.
Prezenta Lege instituite obligații noi în sarcina operatorului de transport:
- De transmitere de date de poziționare în timp real pe toată durata traseului de transport al bunurilor care fac obiectul monitorizării e-Transport.
- De punere la dispoziția conducătorul auto a codului UIT primit.

Nerespectarea obligației de la primul aliniat de mai sus, se sancționează cu amendă de la 10.000 la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau de la 20.000 la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice. Nerespectarea obligației de la cel de al doilea aliniat de mai sus, se sancționează cu amenda de la 10.000 la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau de la 20.000 la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum și confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.

Totodată, conducătorul auto va avea următoarele obligații:

Să aibă pornite dispozitivele GPS pentru tot parcursul național al transportului.
- Să prezinte codul UIT împreună cu documentele însoțitoare ale bunurilor în cazul în care transportul este verificat de organele competente.

Nerespectarea acestor obligații se sancționează cu amendă contravenîională de la 1.000 la 5.000 lei.

Modificări Legea contabilității

Modificări în cazul persoanelor juridice fără scop patrimonial

Astfel, începând cu situațiile financiare anuale aferente anului 2023, entitățile care, în exercițiul financiar de raportare, au primit sume reprezentând subvenții, sponsorizări, sume redirecționate, conform legii, din impozitul pe profit, impozitul pe venitul microîntreprinderilor, respectiv din impozitul pe venitul datorat de persoanele fizice, precum și alte forme similare de finanțare, au obligația să întocmească o declarație, care va însoți situațiile financiare anuale, în care să evidențieze sumele primite, respectiv utilizate.

Declarația urmează a fi aprobată prin ordin al ministrului finanțelor, emis în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei OUG.

Nerespecatrea obligației de întocmire a acestei declarații constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei.

Creșterea cuantumului amenzilor contravenționale

Se majorează semnificativ nivelul majorității amenzilor prevăzute de Legea contabilității nr. 82/1991.

Buletin informativ: Modificări Legislative – Decembrie 2023